Urata zi...si 1 asta privit in calendar e la fel de singur si inghesuit acolo ca si sufletul meu...ce chestie,mie tot timpul mi se cere rabdare,clipe de ragaz,timp de gandire...dar oare timpul de ce nu se opreste in loc pt mine?de ce nu e tot timpul vara?de ce pleaca pasarile spre tarile calde?de ce cad frunzele si lasa copacii goi?...sunt lucruri pe care as vrea sa le aflu,asa cum as vrea sa stiu cat de multa suferinta poate indura un suflet?sau exista vreo limita?...de ce trec clipele pictate in roz de cineva si sunt inlocuite cu intuneric?
Privesc spre geam cu groaza,observ ca inca o frunza isi urmeaza cursul anevoios spre a atinge solul,soarele parca nu mai izbuteste sa iasa de dupa nori care se incapataneaza sa il acopere,iar o senzatie de frig isi face loc in camera in care speram sa fiu singura...dar suntem doi...eu si....frigul...si mai e durerea,care nu ma lasa in pace....:(
Degeaba mi-am schimbat mesajul de intampinare la telefon in "Keep your head up!",nu ma ajuta cu nimic...sunt doar vorbe goale,in care clar nu mai cred...cum de altfel nu mai cred in nimic!Multumesc cuiva care mi-a rapit ultima speranta si ultima clipa de fericire!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu